Arselman an lign : bokou koz lorla me pa azir

To'nn sey tourn paz, to'nn dir non, to'nn fini sa relasion-la. Oubien kapav zame to'nn koumans nanye si, parski zame to'nn resanti kit santiman pou sa dimoun-la. 

Pourtan, bann mesaz pe kontigne, bann lapel an absans pe akimile. Bann menas arive ek laper instale.

Oubien li kapav diferan. To'nn poste enn zafer an lign : enn lopinion, enn foto. Enn sel kout, zot arive : enn komanter, apre de, apre dis. Bann mo ki fer twa dimal, bann mo ki okenn imin pa sipoze tande. Nerport ki manier inn dir li, rezilta-la res parey : to pe soufer ek personn pa pe fer nanye vremem.

Sa lartik-la li pou twa si to pe viv sa. Pou twa si to konn kikenn ki pe viv sa. Li pou bann dimoun ki pe fer sa si parski inn ariv ler pou aret fer sanblan ki sa pa enn zafer grav. Li grav, li vre ek li kapav provok lamor.

Arselman an lign, kiete sa exakteman ?

Siberarselman, oubien arselman an lign vedir tou konportman agresif, ki repete ek volonter atraver bann zouti nimerik : mesazri, email, bann lapel ki pa arete, piblikasion, komanter, santaz, menas, izirpasion lidantite 

Sa bann aksion-la pa zis enn inkoni ki pe kasiet lor internet ki fer li. Parfwa, li kapav enn dimoun ki to'nn kontan, enn dimoun ki to'nn deza dir non, kikenn ki pa pe aksepte ki to existe san li. 

Nou pa pe koz enn lagir la, ni bann mo lor enn lekran. Li enn violans ki vre, dokimante, avek bann konsekans ki prouve medikalman lor lasante mantal ek fizik bann viktim. 

🔎 Eski to ti kone ?

Dapre bann letid lor lasante mantal ek nimerik, 1 dimoun lor 3 inn deza sibir arselman an lign. Ek parmi sa bann dimoun-la, mwins ki 40% oze koz lorla, parski zot onte, parski zot per atansion pa krwar zot oubien parski zot deza kone ki pa pou ena okenn aksion deryer. Sa bann sif-la pa zis bann statistik, me bann figir, bann dimoun. Li kapav enn dimoun ki to kontan.

Kan lamour transform an enn prizon

Ena enn form arselman ki bokou dimoun pa koze. Nou pe koz enn arselman ki koumans par bann santiman, par seki avan nou ti apel pasion. Samem ki transform an kosmar avek letan.

Apre enn separasion, to'nn desid pou ale ek to ti ena to bann rezon. Ki zot bon swa move, bann rezon-la pou twa. Ek to ti ena drwa fer sa swa-la. 

Selman li pa pe aksepte ek bann mesaz koumanse. Koumansman, zot bien dou : “stp, nou koz lorla”. Apre zot vinn pli insistan, pli agresif, apre menasan. Li apel twa 20 fwa dan lazourne. Li kre bann nouvo kont kan to blok bann ansien-la. Kontakte to bann pros pou gagn bann linformasion lor twa. Debark dan bann landrwa kot li kone li pou trouv twa. Nou nepli pe koz lamour la, ni lapenn, me kontrol. 

Ek twa to pe mars lor enn terin bien glisan. To vey to bann deplasman : to get deryer twa, to verifie kisannla inn get to story avant to poste, to viv avek enn vre laper enn dimoun ki to kone, ek samem ki kapav plis devastater. 

Arselman an lign ena enn vre linpak lor lasante mantal 

Kan lamour pa resiprok

Ena enn lot sitiasion kot to pa'nn koumans nanye, pa'nn fer okenn promes, pa'nn les okenn dout plane. Selman, ena enn dimoun, parla, ki'nn deside ki to pou li. Li kontan twa, anfin li krwar li kontan twa. Selman sa lamour-la pa vre, li enn obsesion. Enn dezir posede, enn linkapasite tann mo “non” san reinterpret li ek retradir li an “pa asterla”.

Koumsamem li insiste, arsele, avoy bann kado ki to pa'nn demande, vey to bann deplasman, menas fer twa dimal si to pa reponn, menas fer limem dimal si to refize, servi santaz emosionel kouma enn zarm : “ apre tou seki mo'nn fer pou twa”, “ to pou regrete”, “mo kone kotsa to reste”.

Ek deryer tousala ? Enn lobsesion ki avegle li net. Sa dimoun-la pa realize oubien refiz realize ki linpak so bann aksion ena lor dimoun an fas-la. Sa pa apel lamour parski lamour pa sipoze fer gagn per, ni piez twa. Lamour pa anprizonn personn.

Zot krwar zot ena tou drwa, ek souvan zot ena rezon

Anou koz fran parski sa size-la merit laverite, pa bann demi-mo. Ena bann arseler ki azir san bizin rann okenn kont. Pa parski zot diskre ni parski pa kapav gagn zot, me parski zot kone pa pou ena okenn konsekans deryer.

Bann lalwa lor arselman existe, me zot pa ase, pa aplike bien, oubien absan dan sertin pei. Bien rar nou trouv bann plint abouti : bann prosedir bien long, fatigan ek dekourazan. Viktim-la, ki deza pa bien, bizin reviv so kosmar sak fwa ki fer enn letap administratif. 

Apre ena bann ki santi zot proteze : bann ki ena bann kontak, bann soutien, bann rezo. Bann ki deza kone pou fer tou pou etouf plint-la avan ki tret li, bann ki intimid zot viktim ziska dan koulwar bann linstitision ki sipoze protez zot. Pou zot, lekran, lari oubien enn telefonn pa zis enn zouti, me enn larmir. Tank ki sa larmir-la pou tini, zot pou kontigne. Deryer tousala, ena enn viktim ki pe soufer, sak zour, dan silans.

Bann lalwa lor arselman an lign souvan absan dan sertin pei

Ki linpak arselman ena lor enn dimoun vremem ? 

Nou minimiz arselman an lign : nou dir “ zis internet sa”, “ignor zot”, “koup kontak”, “to pe dramatize”. Selman, personn pa dir enn dimoun ki pe nwaye to zis ena pou pa respir delo.

Ala seki bann viktim arselman viv vremem, dan zot lekor ek dan zot latet : 

Enn laper permanan ek anvaisan 

Zot per get lor zot portab, per gagn enn nouvo notifikasion, per pou sorti kot zot parski arselman nimerik-la inn debord dan zot vre lavi ek zot arseler, ki egzers enn lanpriz, vinn montre so pouvwar an vre : lor so traze pou al travay, devan so laport, partou, pou montre li li dan enn piez, li ena akse, touletan.

Lanksiete kronik

Nou sistem nerve touletan an alert : leve brit, gagn bann kriz langwas, lekor nepli kone kouma pou relax parski li pa kone kan prosin kou pou vini.

Depresion

Progresif, an silans, li koumans par enn retre sosial, apre to nepli anvi fer nanye, to perdi lapeti, to fatige, mem si to dormi li pa arete. Apre to gagn linpresion ki sa santiman-la pa pou arete zame, li pou la touletan, kapav samem to merite.

Izolman

Parski fami pa konpran touletan, parski sertin pros minimiz seki to resanti, parski bann lotorite souvan inn klas zafer-la san swit mem si ena plizir plint. Apre parski telman to tann ‘ to zis ena pou blok li” oubien “be kifer to ti pe reponn li?”, viktim-la fini par res trankil.

Ena bann ka pli delika kot laper li total, izolman li konplet ek pena led ditou. Lerla mem ki bann viktim fini par swazir sisid ki paret kouma sel solision posib. Pa parski zot anvi mor, me parski zot nepli kone kouma pou viv avek sa. Lamem ki nou aret konsider sa size-la kouma enn deba ek li vinn enn irzans imin.

Enn mesaz pou twa ki pe arsel kikenn

To pe krwar to for deryer to lekran. To panse to bann mesaz, to bann lapel, to bann menas pe donn twa kontrol. To panse fer per apel sa ena pouvwar. Me eski to realize vremem ki to pe fer ?

An fas, ena enn vre dimoun ki pa pe dormi, pa pe manze kouma bizin, ki per pou ouver so laport, ki kapav inn deza pans pou siside akoz twa, akoz to bann mo, to bann aksion.

TO PA FOR. TO DANZERE. 

Kapav to pa pe bizin rann okenn kont zordi, me sa pa pou dire touletan. Lalwa evolie ek bann prev nimerik akimile. Enn zour, seki to fer pou ena enn non ofisiel, enn dosie, bann vre konsekans. Me sirtou, ek samem ki mo espere to pou tande vremem, seki to pe viv andan, sa lobsesion-la, sa linkapasite aksepte ki enn dimoun dir twa non, sa douler ki pous twa fer dimal-la, sa merit enn tretman. Pa bizin ignor li, kasiet li, me swagn li, parski enn dimoun ki bien pa arsel kikenn. Ek twasi to merit santi twa bien san bizin fer dimal enn lot dimoun. 

Si to pe viv sa asterla, to pa bizin res tousel avek sa. 

Dokimant tou : screenshot, dat, ler, foto. Sak mesaz, sak menas, sa bann prev-la kapav ena enn valer legal. 

Koze : avek enn pros, enn dokter, enn professionel lasante mantal. Pa parski to feb, me parski pwa ki to pe sarye tro lour pou enn sel dimoun.

Port plint : mem si to pe per ki pena okenn aksion, sak plint kre enn dosie, sa dosie-la konstrir enn istorik ek sa istorik-la kapav fer diferans enn zour.

Rod enn soutien exteryer : bann asosiasion, bann lalign ekout, bann profesionel existe pou akonpagn twa dan sa bann demars-la ek pou ed twa pa dekouraze pandan ki sistem, ki lant ek pa parfe, fer so travay.

Si to dan enn leta detres profon, si to ena bann panse nwar, koz avek kikenn aster lamem : enn dokter, enn lalign pou bann kriz, enn dimoun ki to fer konfians. To pa bizin afront tou tousel.

Arselman an lign pa enn fatalite nimerik, ni pri to bizin peye pou existe dan sa lemond ki konekte la. Li pa enn pri ki to bizin peye parski to’nn kontan enn dimoun si, ni akoz to’nn dir non, oubien akoz to’nn zis existe dan lavi enn dimoun. Okontrer, li enn violans, enn violans ki merit met enn non lorla, ki bizin denonse ek arete. To pa bizin disparet pou sa arete. Se to arseler ki bizin sanze, pa twa. Koze li deza enn premie etap.

FAQ - Bann kestion ki to poz tomem vremem

Arselman apre enn separasion konsidere kouma enn deli ?

Wi, dan plizir pei, arselman apre enn separasion rekonet legalman, dan diferan form : arselman moral, stalking, menas, santaz. Mem si pena violans fizik, bann mesaz repete ek menasan reprezant bann prev valid. Dokimant tou ek konsilte enn profesionel ziridik oubien enn asosiasion ispesialize.

Kouma reazir kan kikenn ki to pa kontan refiz aksepte to non?

Premieman, to bizin pa donn okenn lespwar, mem enn repons sinser kapav interprete kouma enn ouvertir. To bizin koup tou kontak dan enn manier ferm ek definitif. Inform to bann pros lor sitiasion-la. Si bann konportman-la vinn menasan oubien obsesionel, port plint. Pa atann ki sitiasion-la agrave. 

Kifer bann lotorite pa tro akord linportans siberarselman ? 

Parski bann lezislasion gagn difikilte swiv evolision nimerik, parfwa bann institision pa metriz bann prev nimerik bien, ek arselman psikolozik, san tras fizik vizib, res difisil pou kalifie ziridikman dan sertin sistem. Li inzis, me konstitie enn dosie solid avek bann kaptir lekran avek dat sa res meyer solision. 

Ki to bizin fer si to pe anvi siside akoz arselman ?

Koz avek kikenn vit : enn dokter, enn pros, enn lalign kriz. To pa oblize zer sa tousel. Sa bann panse-la li enn signal ki sa pwa-la inn vinn tro lour, pa enn fatalite. Enn led profesionel kapav fer enn vre diferans. To merit led, aster lamem.